Fumatul reprezinta un factor de risc major pentru sanatate, ducând la cresterea semnificativa a incidentei multor afectiuni, incluzând cancerul pulmonar si infectiile respiratorii. În timp ce efectele acute ale fumatului asupra sistemului imunitar sunt mai putin demonstrate, expunerea cronica la fumul de tigara sau la nicotina induce non-responsivitatea celulelor T.
Aceasta anergie aparenta a celulelor T se poate datora proprietatilor imunosupresoare ale nicotinei, fie prin efecte directe asupra limfocitelor, fie prin actiune indirecta asupra sistemului neuroendocrin sau prin ambele mecanisme.(7) Astfel, fumatorii sunt mai predispusi la infectii gripale si prezinta titruri mai mici de anticorpi fata de virusul gripal. (1,2,5) Macrofagele alveolare, desi crescute ca numar la fumatori,(7) par a fi deficitare în activitatea antibacteriana.(6) Desi fumul de tigara produce inflamatie cronica prin acumularea macrofagelor în caile respiratorii, fagocitoza si abilitatea lor de a produce sau secreta substante active este scazuta.
Exista dovezi certe care demonstreaza ca administrarea cronica de nicotina duce la inhibarea productiei de anticorpi, indicând ca nicotina, componenta majora a fumului de tigara are efect imunosupresor.(3,4)

Referinte:

1. Aronson, M., Weiss, S., Ben, R., Komaroff, A., 1982. Association between cigarette smoking and acute respiratory tract illness in young adults. JAMA 248, 181–183.
2. Finklea, J., Sandifer, S., Smith, D., 1969. Cigarette smoking and epidemic influenza. Am. J. Epidemiol. 90, 390–399.
3. Geng, Y., Savage, S.M., Johnson, L.J., Seagrave, J., Sopori, M.L., 1995. Effects of nicotine on the immune response: I. Chronic exposure to nicotine impairs antigen receptor-mediated signal transduction in lymphocytes. Toxicol. Appl. Pharmacol. 135, 268–278.
4. Geng, Y., Savage, S.M., Razani-Boroujerdi, S., Sopori, M.L., 1996. Effects of nicotine on the immune response: II. Chronic nicotine treatment induces T cell anergy. J. Immunol. 156, 2384–2390.
5. Kark, J., Lebiush, M., Rannon, L., 1982. Cigarette smoke as a risk factor for epidemic A _H1N1. influenza in young men. N. Engl. J. Med. 307, 1042–1046.
6. Plowman, P.N., 1982. The pulmonary macrophage population of human smokers. Am. Rev. Respir. Dis. 25, 393–405.
7. Sopori ML -Immunomodulatory effects of cigarette smoke, Journal of Neuroimmunology 83_1998.148–156

Dupa un an de la renuntarea la fumat, riscul de boala coronariana este redus la jumatate fata de cel al unui fumator.
Informatii despre adictia nicotinica si tratamentul renuntarii la fumat.
S-a constatat ca expunerea prenatala la tutun produce iritabilitate la nou-nascuti, deficit al atentiei la sugari si impulsivitate la copiii prescolari, conform unor cercetari recente prezentate la a 56-a intrunire anuala a Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului.

"Am constatat ca, din chiar primul an de viata, putem observa diferente in ce priveste atentia si iritabilitatea, in reglarea emotiilor", a comentat pentru Medscape Psychiatry Dr. Sandra A. Wiebe, investigator principal si lector la Departamentul de Psihologie a Universitatii din Alberta, Canada.
....cititi mai mult

Fumatul este cea mai importanta cauza de boli cardiovasculare, care poate fi prevenita.(1)
In Romania 33.000 de persoane mor anual din cauza fumatului – un roman la fiecare 16 minute!(2)
Studiile au demonstrat ca renuntarea la fumat reduce riscul relativ de deces cu 36% la fumatorii care sufera de afectiuni cardiace coronariene.(3)
Întreruperea fumatului la pacientii cu boli cardiovasculare trebuie sa constituie cea mai înalta prioritate (1)
Cele mai recente date referitoare la vareniclina demonstreaza ca aceasta reprezinta o posibilitate eficienta de tratament pentru sprijinirea pacientilor cu antecedente de afectiuni cardiovasculare, conferindu-le sanse de 6 ori mai mari în renuntarea la fumat.(4)
In doar 1 an de abstinenta, riscul de boala coronariana este redus la jumatate fata de cel al unui fumator. (5)

Referinte:
1.Bullen C. Expert Rev Cardiovasc 2008; 6:883-895
2.Witold Zatonski, Marta Manczuk, Urszula Sulkowska si echipa de proiect HEM; Editat de Florentina Furtunescu; Tradus de Mihaela Lazar: Diminuarea diferentelor în starea de sanatate în Uniunea Europeana. Publicatia este produsa în cadrul proiectului HEM – Scaderea diferentelor – finantat de Uniunea Europeana (contract nr.: 2003121) si de Ministerul Stiintelor si Învatamântului Superior din Uniunea Europeana (contract nr.: 2003121) si de Ministerul Stiintelor si Învatamântului Superior din Polonia (contract nr.: 167/PUBLIC HEALTH/2006/7); disponibil: www.hem.waw.pl.
3.Critchley JA, Capewell S. Reducerea riscului mortalitatii asociate cu renuntarea la fumat la pacientii cu afectiuni cardiace coronariene: o analiza sistematica. JAMA. 2003;290(1):86-97. 4.Rigotti NA et al. Efficacy and safety of varenicline for smoking cessation in patients with cardiovascular disease: A randomized trial. Poster presented at 58th ACC annual meeting, 29th- 31st March, 2009, Orlando,
5.Departamentul de Sanatate si Servicii Umane al SUA . Consecintele fumatului asupra sanatatii: ce înseamna pentru tine. Departamentul de Sanatate si Servicii Umane al SUA, Centrele pentru Controlul sI Prevenirea Maladiilor, Centrul National pentru Prevenirea Bolilor Cronice si Promovarea Sanatatii, Oficiul pentru Fumat si Sanatate, 2004.